Am multe amintiri frumoase din copilăria mea și majoritatea sunt de la bunici,iar când spun bunici nu-mi vine în cap doar poveștile zise la gura sobei ci și mirosuri și gusturi din bucătărie. Si mi-aduc aminte cu drag și dor de untul făcut în putinei de bunicul meu pentru ca el avea văcuțe și mai tot timpul găseam lapte.Unt ca acela nu am mai gustat,pentru ca tataie s-a dus și animalele au fost vândute dar tare bun mai era. Si parca ne vad la masa cum puneau o mămăligă pe fundul de lemn și apoi amestecam cu unt...hmmm,un deliciu.Alta data bunica făcea niște turte pe care le scotea fierbinți pe un prosop curat sa nu răcească brusc dar noi eram nerăbdători și luam repede sa ungem cu unt.
Tot o amintire culinara o am din timpul școlii când mami ma aștepta cu micul dejun dimineața,de la care nu lipsea untul cu dulceață făcută de ea și cu ceai de tei.Mai îmi plăcea sa mănânc unt întins pe pâine și apoi presărat cu sare sau zahar.Sora mea(care-i mai mica) își făcea un fel de sandviș mai ciudat :întindea unt pe pâine,punea apoi brânză proaspătă de săculeț,salam și miere.Deh,fiecare cu gusturile lui.
Astăzi, copiilor mei nu le lipsește untul ,pe care-l savurează sub diverse forme:ori cu mămăligă,ori cu dulceață,ori cu biscuiți. La prăjituri nu folosesc niciodată margarina ca nu-mi place și nici nu e sănătoasă,iar la anumite mâncăruri untul da o savoare aparte.
De ce m-am apucat azi sa va povestesc despre unt?!Pentru ca m-a provocat Kerrygold.N-ați auzit de el?Va spun eu...Kerrygold este..." untul pe care-l poți întinde pe pâine la 5 minute după ce l-ai scos din frigider și care îți aduce aminte de untul de casă, pe care-l consumai în copilărie."
Kerrygold este untul făcut din lapte provenit de la vaci irlandeze, crescute liber, care pasc iarbă verde până la 11 luni pe an.
Ei,mie parca-mi vine apa-n gura când ma gândesc la bunătatea de unt. Voua nu va e pofta?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu